Vasile Dem. Zamfirescu - Filosofia inconstientului - Editie 2016

Doua ii sunt ideile structurante: „spiritul este impur" si „exista spirit inconstient". Ambele pun in discutie doua dintre axiomele filosofiei traditionale, si anume „spiritul este pur" si „constiinta este consubstantiala spiritului". In masura in care reconsidera spiritul dintr-o perspectiva unica, demersul meu regaseste vocatia sistematica a filosofiei, fara a urmari realizarea ei integrala. Cititorul se intalneste pe parcursul lecturii cu hermeneutica, estetica, filosofia religiei, etica, filosofia stiintei – toate regandite din perspectiva inconstientului.
Vasile Dem. Zamfirescu


Daca filosofia este spirit intors asupra spiritului (C. Noica), atunci problema posibilitatii unei filosofii a inconstientului poate fi reformulata in felul urmator: se ocupa intr-adevar filosofia inconstientului de spirit? Daca un astfel de demers, alimentat, in cazul prezentei carti, de psihologiile abisale, ar reduce spiritul la regiunea sufletului, atunci faptul ca s‑ar intitula pretentios „filosofia inconstientului" nu i-ar schimba natura. Cu alte cuvinte, exista in psihanaliza ca teorie a inconstientului pasaje care pot da seama nepsihologist de spirit, de acel noi din fiecare eu, sau macar implicatii care pot fi fructificate din aceasta perspectiva?
V. D. Z.


In „Orizont si stil", prima sectiune a Trilogiei culturii, vom gasi aprecierile definitive ale lui Blaga asupra psihanalizei si vom putea urmari modul in care filosoful roman intelege sa incorporeze in teoria sa asupra culturii elementele din psihanaliza pe care le considera viabile. In acelasi timp insa, Blaga, spirit creator, nu va ezita ca pe canavaua unor idei preluate sa brodeze tesatura originala a „noologiei abisale", prin care crede pe buna dreptate ca aduce o contributie la dezvoltarea teoriilor abisale. Prin aceasta includere a unor idei psihanalitice in edificiul sau filosofic, dar mai ales prin dezvoltarea lor creatoare se singularizeaza cu adevarat Blaga, sub aspectul relatiilor cu psihanaliza, in cultura romana.
V. D. Z.

Cuprins
Cuvant-inainte la editia a treia
Cuvant-inainte la volumul intai
Cuvant-inainte la volumul al doilea

I PRELIMINARII LA O FILOSOFIE A INCONSTIENTULUI
1. Este posibila o filosofie a inconstientului?
1. 1. Cultura filosofica a lui Freud
1. 2. Filosofia traditionala si perspectiva inconstientului
2. Ideea si conceptul de inconstient in istoria filosofiei
3. Inconstientul in psihanaliza
3. 1. Factualitatea teoriei freudiene
3. 2. Continuturile inconstientului si structura psihicului. Natura si cultura in psihanaliza
4. Filosofie si psihanaliza. Tur de orizont contemporan
4. 1. Psihanaliza — obiect al teoriei si filosofiei stiintei
4. 2. Evidentierea si fructificarea implicatiilor filosofice ale psihanalizei
4. 3. Psihanaliza filosofiei

II IMPURITATEA SPIRITULUI: PSIHANALIZA CA HERMENEUTICA
1. Hermeneutica si filosofie
2. Hermeneutica psihanalitica si relatia spirit suflet
3. Principiile hermeneuticii psihanalitice
4. Spiritul inconstient si problema psihologismului
5. Actul ratat si cogito ul cartezian. Problema subiectului
6. Interpretarea visului — paradigma a hermeneuticii psihanalitice. Dorinta
7. Hermeneutica simptomului nevrotic. Dorinta si legea
7. 1. Complexul Oedip in isterie
7. 2. Sensul fobiei micului Hans
7. 3. Nevroza ca negativ al perversiunii
7. 4. Complexul Oedip in nevroza obsesionala
7. 5. Nevroza si conditia umana
8. De la psihologia inconstientului la estetica: Witz ul
8. 1. Placerea estetica
9. Estetica psihanalitica: complexul Oedip in literatura
9. 1. Straniul si complexul Oedip
9. 2. Hamlet si Oedip
9. 3. De la Fratii Karamazov la Totem si tabu
9. 4. Paradigma literara a psihanalizei: Oedip rege
9. 5. Romanul, gen oedipian?
10. De la psihanaliza religiei la religia psihanalitica. Freud si Jung
10. 1. Nevroza, arta, religie
10. 2. Religie si dorinta
10. 3. Elemente religioase in psihanaliza
11. Impuritatea moralei: resentiment si morala
11. 1. Fenomenologia si psihologia resentimentului
11. 2. Sociologia resentimentului
11. 3. Valorizarea produselor culturale ale resentimentului
12. Psihanaliza spiritului stiintific
12. 1. Inconstientul personal si stiintele naturii
12. 2. Inconstientul colectiv si stiintele naturii
12. 3. Calea spre obiectivitate in stiintele omului
13. Hermeneutica psihanalitica — propedeutica la spiritul liber

III ANTROPOLOGIA PSIHANALITICA
1. Psihanaliza ca hedonism
1. 1. Sexualitatea infantila sau placerea ca scop in sine
1. 2. Scurt excurs despre anaclisis
1. 3. Paradigma sexualitatii infantile
1. 4. Mica pubertate
1. 5. Dublul inceput al vietii sexuale
1. 6. Dovezi indirecte despre existenta sexualitatii infantile
1. 7. Este copilul un „pervers polimorf"?
1. 8. Fundamentul biologic al sexualitatii infantile
2. Hedonismul in istoria filosofiei. O parafraza marcusiana
2. 1. Locul psihanalizei
3. Freud — critic al culturii
3. 1. Restrangerea placerii sexuale
3. 2. Reprimarea agresivitatii ca sursa de neplacere
3. 3. Critica si conformism
3. 4. Este posibil un principiu nerepresiv al realitatii? O alta parafraza marcusiana
4. De la antropologie la ontologie: Eros si Thanatos
4. 1. Erosul sau pulsiunile vietii
4. 2. Thanatosul — un instinct „filosofic"?
4. 3. Confruntarea dintre Eros si Thanatos ca fundal al vietii
5. Desexualizarea psihanalizei sau teoria relatiei cu obiectele ca psihanaliza a socialitatii. Glose la o lucrare de sinteza
5. 1. Schimbare de paradigma in psihanaliza?
5. 2. Margaret Mahler sau esecul armonizarii celor doua teorii
5. 3. Teoria celor doi factori — o solutie echilibrata
5. 4. O pozitie radicala — renuntarea la teoria instinctelor
5. 5. O noua viziune asupra omului?

IV NOOLOGIA ABISALA
1. Freud si „inconstientul de sus"
1. 1. Formarea Supraeului
1. 2. In cautarea originarului: Supraeul precoce
1. 3. Morala inconstienta si morala constienta
1. 4. Maturitatea morala
1. 5. Comunismul si infantilizarea morala
2. Spiritul inconstient ca arhetip la C. G. Jung
2. 1. Premise filosofice: psihologia analitica sau a complexelor ca noologie abisala
2. 1. 1. Dimensiunea arhetipala a moralei: a priori ul jungian
2. 1. 2. Excurs: o perspectiva lamarkista asupra formarii arhetipurilor
2. 1. 3. A priori formal sau material?
2. 1. 4. Intre psihologism si misticism: problema reductionismului
2. 1. 5. Spirit, suflet, corp
2. 1. 6. Metapsihologia jungiana
2. 2. Principii si metode pentru cunoasterea spiritului inconstient
2. 3. In lumea spiritului inconstient
2. 3. 1. Caracteristicile arhetipurilor — o incercare de sinteza
2. 3. 2. Un inventar al arhetipurilor tipice si atipice
2. 3. 2. 1. Arhetipuri sau existentiale?
2. 3. 2. 2. Arhetipuri neincadrabile
2. 3. 2. 3. Cateva arhetipuri tipice
2. 4. Simbolul — vehicul al arhetipurilor
2. 4. 1. Relatia Freud Jung sau contradictia unilaterala
2. 4. 2. O ilustrare: simbolurile geometrice ale Sinelui
2. 5. Domeniile de manifestare ale arhetipurilor
3. De la arhetipuri la factori stilistici
3. 1. Psihanaliza, publicistica, dramaturgie
3. 2. Filosofia culturii ca noologie abisala
3. 3. Arhetipuri si factori stilistici
3. 4. De la transcendental la transcendent
3. 5. Manifestare simbolica si personanta

Bibliografie

Nr. de pagini: 582
Anul aparitiei: 2016