Caravana cinematografica si alte povestiri

Pe "experimentalistul? Grosan, literatura facuta din pre-texte incepe prin a-l fascina si sfarseste prin a-l panica. Personajele sale nu se simt tocmai bine ca "fiinte de hartie?, inchise intr-un destin strict textual.

De aici, gravitatea subiacenta, amaraciunea tonului atunci cand cultura tradeaza existentialul, ba chiar i se substituie, oferindu-se ca fundament. Jocul, experimentul, manevrarea inteligenta a intertextelor, ironia sunt elementele din care isi trage sevele, in regim diurn, proza scurta a lui Ioan Grosan.

Reversul lor nocturn este amaraciunea, o cristalizare a melancoliei. O amaraciune atat a personajelor, care nu inceteaza sa suspine dupa inocenta pierduta, cat si a autorului, care tanjeste la randu-i si fara incetare dupa unitatea fiintei. Nicoleta Clivet

Nr. de pagini: 492
Anul aparitiei: 2005