Aurora (roman)

Aurora, o carte splendida care iti degivreaza sufletul. EA are stralucirea misterioasei aurore boreale visate de multi, dar, ca un paradox, este deopotriva o adevarata fata morgana intr-un tinut atipic. Putem spune ca Aurora este un fenomen, fenomenul Aurora, iar despre creatorul ei ca are puteri demiurgice. Efectele speciale create sunt demne de cinematografia de inalta calitate, ba chiar le depaseste, instrumentul de lucru fiind doar cuvantul. - Izabella Carmen Dobrescu

S-a lasat tacerea. Gudrun statea cu ochii inchisi. Mana ei dreapta era intinsa si se odihnea pe umarul fetei, care privea la dansul fuioarelor de aburi alintate de vant. Vantul a incetat sa mai bata. Aburii urcau lenesi spre cer. Aurora a soptit: Parca sunt niste ingeri. Poate chiar sunt, a soptit Gudrun la randul ei. Niste ingeri sulfurosi, a glumit fata. Poate, a spus Gudrun, nimeni nu poate spune din ce sunt facuti ingerii si ce miros au acestia. Ori visez, ori ceva se misca in spatele perdelei de aburi, a spus incet tanara. Batrana, fara sa deschida ochii, a spus: Da, suntem la hotarul dintre lumea noastra si cealalta lume. Aburii se vor rasfira, timpul va incetini in curgerea sa si vom arunca o privire in cealalta lume. Aurora a simtit o umbra de teama si a intrebat: Cand spui "cealalta lume", te referi la ceea ce oamenii numesc "lumea cealalta"? Nu stiu, draga mea, oamenii au prostul obicei de a da denumiri atat lucrurilor cunoscute, cat si celor despre care nu au nici cea mai vaga idee. E un soi de aroganta specifica omului. Este doar o lume vecina cu a noastra, iar insula este singurul loc de pe Pamant unde cele doua lumi se apropie, astfel incat putem arunca o privire in cealalta lume.

OPINIA CITITORILOR