Amar lin

„aripi de molie

in singuratatea gradinii

greierii par scrisnetele noptii

copilul se uita la luna perfida

stelele se ciobesc de scinduri

molia se-nvirte bezmetic

in jurul becului avid

musculitele mor in cor livid

un paianjen negru scutura praf

o molie gifiie-n lumina

copilul simte in coapse durerea

se asaza smerit

cu pleoape de-oedip

in sinul prafului ebonit

linga linistea de piatra

zbaterea se asterne secata

ii culege dupa un timp

aripile arse de mila"

OPINIA CITITORILOR