Ai grija!

 Limitele se pun atunci cand din centru al lumii devenim observatori ai istoriei celuilalt. Si daca n-o judecam, ci o intelegem si o percepem, in afara hartilor noastre, noi vom alege daca ne vom muta, daca vom pleca, daca vom ramane sau daca ne vom schimba.

In liniste.

Fara drame si strigate. Fara ego.

Din centru devenim observatori.

Din protagonisti trecem pe planul secund.

Din „ma intereseaza” mergem la „ce este mai

bine pentru mine?”.

Din „sa nu te porti cu mine asa!” mergem la

„daca te comporti asa, eu ce aleg?”.

Sa inveti sa pleci, dragul meu, cu ochii larg deschisi si sufletul linistit. Sa inveti sa pleci din cele care imputineaza, din cele care nedreptatesc, din cele care iti amintesc de o versiune anterioara a ta. Iti amintesti cat ai luptat pentru a evita acea versiune? Sa pleci in liniste si cu curaj. Intrucat cel curajos nu striga si cel linistit nu este ranit. Daca raspunzi invidiei cu pizma, vei primi inapoi esecul, si daca privesti rautatea cu razbunare, vei simti nefericirea. De aceea tu sa pleci simplu. Sa-i privesti in ochi la plecare, poate ca in cele din urma vei vedea sinele tau si te vei linisti. Ai grija! 

OPINIA CITITORILOR