53 - Versuri alese

Poetica

Cand umbra mi s-a lovit

de zidurile albastre al trecutului,

ametindu-ma cu bucata mea de cer

sub care ma leganam nerstiutoare

clipa de clipa,

rasarit de rasarit

si apus dupa apus,

cand ecoul meu a inceput

sa se dilueze in bruma de toamna,

in valurile verzi, atat de verzi ale marii,

atunci si numai atunci mi-am amintit,

ca dintr-o alta viata,

ca mare parte din umarul meu e Poezie!

Si dimineata aceasta a reamintirii,

a zidurilor albastre ale trecutului,

ca o apa limpede, ca un inceput de iubire,

m-a scaldat, in sfarsit, in lumina.

OPINIA CITITORILOR