Din lumea celor care nu cuvanta. Nucul lui Odobac

Din lumea celor care nu cuvanta, definite de Gh. Vrabie ca: “o adevarata proza moderna impresionista, de fine observatii si mai ales de fine introspectii”, este in acelasi timp o lucrare de un incontestabil specific national, cu radacini folclorice. In acest veritabil caleidoscop literar sunt intr-adevar pagini adresate copiilor, accesibile lor, pagini in care ii invita pe micii cititori sa patrunda impreuna in unele dintre tainele universului. In Nucul lui Odobac, Garleanu construieste o intriga priceputa, tesuta din clevetirea satului si din naivitatea in credintele poporului.

Lucian Pricop

Cuprins:

Din lumea celor care nu cuvanta (1910) – Cat un fir de neghina, Gandacelul, Saracutul!, Calatoare!, Musculita, Cantaretul, Hoinar, In curtea mea, Dupa asemanarea lor!, Cioc! Cioc! Cioc!, In fel de fel de fete, Mai sus!, Nedespartite!, Pasare de noapte, Vulturuul, Cocosul, Ca soarele!, Luptatorii, Marinimie, Singuraticii, Filosoful, Cand stapanul nu-i acasa!, Grivei, Fricosul, Musafirul, Caprioara, Voinicul!, Gaza, Parasita, Calul, Tovarasii, Trandafirul, Frunza, O raza.

Referinte critice din Ilarie Chendi, G. Calinescu, Tudor Vianu, Teodor Vargolici, Al. Piru, Zigu Ornea, Dumitru Micu.

OPINIA CITITORILOR