Petras Irina, Istoriile literaturii romane

PRP: 50,00 lei
?
Acesta este Prețul Recomandat de Producător. Prețul de vânzare al produsului este afișat mai jos.
Preț: 37,50 lei
Diferență: 12,50 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil
Anul publicării: 2020
Pagini: 370
Format: 165x235
Categoria: Critica literara

Alertă stoc

*
?
Completați adresa dumneavoastră de e-mail
*
?
Codul de siguranță, necesar pentru a face distincție între oameni și programele informatice automate care răspândesc spam

DESCRIERE

Despre Istoriile literaturii romane, de la inceputuri pana astazi, intr-o singura carte!

Antologie alcatuita de Irina Petras

Volum editat de Filiala Cluj sub egida Uniunii Scriitorilor din Romania

Proiect editorial recomandat de revista Sinteza

Semneaza, in ordine alfabetica:
Elena Abrudan, Iulian Baicus, Iulian Boldea, %u0218tefan Borbely, Constantina Raveca Buleu, Ion Buzasi, Al. Cistelecan, Gabriel Cosoveanu, Daniel Cristea-Enache, Constantin Cublesan, Victor Cublesan, Ioan Pop-Curseu, Gabriela Gheorghisor, Dan Gradinaru, Saluc Horvat, Laszlo Alexandru, Adrian Lesenciuc, Nicolae Manolescu, Marius Mihet, Andrei Moldovan, Delia Muntean, Eugeniu Nistor, Olimpiu Nusfelean, Nicolae Oprea, Ovidiu Pecican, Gheorghe Perian, Irina Petras, Ion Pop, Mircea Popa, Ilie Rad, Ion Simut, Adrian Tudurachi, Cornel Ungureanu, Ion Vlad, Razvan Voncu, Magda Wachter.

* * *

Intre 31 mai si 2 iunie, ar fi trebuit sa aiba loc cea de-a saptea editie a Festivalului National de Literatura, FestLit Cluj 2020. Pentru simpozion, alesesem ca tema Istoriile literaturii romane. Nicolae Manolescu promisese, pentru deschidere, o conferinta. Cum festivalul a fost suspendat anul acesta, am propus colegilor critici si istorici literari sa-mi trimita comunicarile pentru a edita un volum. Aveti in fata rezultatul acestei idei. Multumesc tuturor celor care au raspuns invitatiei mele.
Textele sunt, cele mai multe, reluari revizuite si adaugite ale unor studii, cronici literare, eseuri, aparute in volume ori in revistele literare. Toate impreuna inlocuiesc cu succes, cred eu, dezbaterea amanata. Am incercat o ordonare cat de cat cronologica, functie de istoria avuta in vedere. Fiindca adesea un autor vorbeste despre mai multe istorii, am pastrat aranjarea cronologica si inauntrul fiecarui capitol. Am adaugat titlului, in paranteza, numele celor comentati, astfel incat cititorul sa gaseasca mai usor ceea ce il intereseaza.
Tema imi fusese impusa de constatarea ca, desi raftul nostru de referinta este bogat si consistent, inca persista moda lamentarilor pe tonuri diverse apropo de criza careia pare ca-i suntem sortiti. Ma incapatanez sa nu fiu de acord. CRIZA, cu majuscule si cu bine jucata disperare, e solutia cea mai comoda si mai meschin profitabila fiindca nu doar ca spui astfel, indirect, ca nu recunosti nimic din ce s-a facut deja si se face, de bine de rau, tot timpul, dar nici nu te (mai) simti chemat sa faci ceva cu adevarat durabil si serios.
Sigur, motivele „crizei” ar fi situatia socio-politica, vremile, mereu vitrege. Eu una, insa, pariez pe indiferenta la eveniment a celor prinsi in uriase proiecte culturale. Reiau aici un comentariu al lui Al. Paleologu (Spiritul si litera, 1970) la Istoria… lui Calinescu: „Prefata Istoriei literaturii romane… se incheie cu un amanunt exemplar, anume data: 24 ianuarie 1941. In paroxismul convulsiilor vietii publice, in tumultul acelor zile sinistre, G. Calinescu isi termina netulburat vasta lucrare, opunand haosului, dementei si crimei, un moment al spiritului. G. Calinescu era obsedat de ideea monumentalului si il jignea ceea ce i se parea a fi la noi o lipsa de ambitie, daca nu de vocatie monumentala. Nici neaparat frumusetea, nici propriu-zis dimensiunea nu dau esenta monumentalului, ci grandoarea si perenitatea, adica universalitatea ideala a conceptiei si durabilitatea ei materiala. Creatia monumentala este o Imitatio Dei, o demiurgie ce sfideaza timpul si braveaza istoria. De aici, «indiferenta la eveniment» pe care o preconiza Calinescu si care presupune un plan absolut, o lume a esentelor, unde totul capata sens prin raportare la arhetipurile primordiale. «Turnul de fildes de care se sperie atatia nu reprezinta un loc de refugiu, ci o altitudine necesara pentru observatie… Cine nu se distanteaza de evenimente spre a le citi semnificatia uitata, cine nu se departeaza de oameni spre a scruta in ei umanitatea nu este un artist. Absenta de la evenimente este conditia insasi a creatiei si a cere artistului sa participe la existenta noastra diurna este a-i cere sa se dezintereseze de adevarata viata esentiala ce formeaza obiectul artei», spunea G. Calinescu intr-un interviu in 1945.”
Eventuala criza a istoriei literare pe care am putea-o recunoaste si descrie se explica (dar nu se scuza in absolut) prin destinul nostru de etern incepatori. Cum la romani lipseste (credea Radulescu-Motru) aplecarea spre lucrari in perspectiva lunga a istoriei (cele care cer efort indelungat cu succese/castiguri tarzii si mereu indoielnice), dar si spiritul comunitar, interesul personal ori de grup fiind mereu si nesmintit deasupra celui public, o lucrare de o viata, neterminata la disparitia autorului, nu e continuata firesc si generos de generatia imediat urmatoare. Tot ce s-a facut inainte e lasat/impins/aruncat deoparte si se re-incepe de la capat, „pe rau in jos”, vorba cantecelului pentru copii, daramarea fostului pod „de piatra” fiind anuntata cu o incantare greu de ascuns. Lucrul era deplans de un Heliade Radulescu („La noi si la toate neamurile ce se afla in a lor pruncie, abia se incepe un lucru si ajunge la abuz”) si descris de Caragiale prin formula geniala a „stransurii de navala” in care ne complacem, acea permanenta stare de urgenta in gol, de ne-asezare cronicizata, de forfota galagioasa, in cerc (vicios). Mecanism psihologic gratie caruia „fiecare generatie se crede harazita sa aseze, ea, prima piatra” (Nicolae Manolescu), fiindca nu crede ca inceputul vechi a fost cel bun.
Sa mai constat ca – periodic, dar si de o buna bucata de vreme – lucrurile par sa nu (mai) raspunda definitiei lor traditionale. Critica si istoria literara isi confunda adesea scopurile si instrumentarul ca doua „stiinte” complementare ce se afla. In mare, e valabila si azi delimitarea facuta de un Ibraileanu (critica se ocupa de ceea ce individualizeaza operele, istoria, de ceea ce le e comun din perspectiva epocilor, curentelor, scolilor) ori de Lovinescu (istoria se ocupa cu operele vechi, iar critica literara cu cele noi). O data cu G. Calinescu, istoria literara devine „forma cea mai larga de critica” si rostul ei „nu e de a cerceta obiectiv probleme impuse din afara spiritului nostru, ci de a crea puncte de vedere din care sa iasa structuri acceptabile”, „istoricul literar nu e numai un erudit care urmeaza a se tine in curent cu materialele disciplinei lui, ci un artist interpretator”. Si pentru D. Popovici, istoria literara isi legitima statutul/rostul doar prin relatie cu alte discipline: teoria artei, poetica si istoria ideilor literare. Complicarea privirii cronologice asupra literaturii cu una sistematica si analitica a (re)deschis calea subiectivitatii istoricului (e de amintit ca pentru Hasdeu, ca si pentru Iorga, istoria era, deja, o stiinta subiectiva, un mod original de a retrai in imaginatie, vizionar si artistic, faptele trecutului, obiectivitatea fiind, oricum, greu de atins in lucrarile si purtarile omenesti).
Am, in continuare, o parere buna despre literatura romana si despre multele ei varfuri din toate epocile, si una indoita despre topuri, ierarhii si repuneri/eliminari autoritare in/din drepturi. De aceea, lista mea de istorii literare romanesti, completata cu de neocolit dictionare, panorame, enciclopedii, este impresionanta. „Prima schita a unei istorii a literaturii romane” (Ion Simut) se contureaza in 1867, la Cluj. Justin Popfiu tine conferinta intitulata O privire fugitiva preste literatura romana si lipsa unei istorii critice a literaturii romane si o reia in volumul Poezie si proza (1870). De retinut apoi: Aron Densusianu, Istoria limbei si literaturei romane, 1885; Ioan Nadejde, Istoria limbei si literaturei romane, 1886, Sextil Puscariu, Istoria literaturii romane. Epoca veche, 1921; N. Iorga, Istoria literaturii romanesti, 1925; E. Lovinescu, Istoria literaturii romane contemporane, 1926-1929 si Istoria literaturii romane contemporane. 1900-1937, 1937; D. Popovici, Literatura romana in epoca „Luminilor”, curs litografiat, 1938-1939; N. Cartojan, Istoria literaturii romane vechi (I-III, 1940–1945); G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, 1941; Cioculescu, Streinu, Vianu, Istoria literaturii romane moderne, 1944; %u0218tefan Ciobanu, Introducere in istoria literaturii romane. Orientari metodologice, 1944; Al. Piru, Literatura romana veche, 1961; Istoria literaturii romane, I-III, 1964-1973; Ovid. S. Crohmalniceanu, Literatura romana intre cele doua razboaie mondiale, I-III, 1967-1975; Marian Popa, Dictionar de literatura romana contemporana, 1971; Ion Rotaru, O istorie a literaturii romane (I–III, 1971–1987); Marin Bucur, Istoriografia literara romaneasca de la origini pana la G. Calinescu, 1973; Eugen Simion, Scriitori romani de azi, I-IV, 1974-1989; Eugen Barbu, O istorie polemica si antologica a literaturii romane de la origini pana in prezent, 1975; Conceptul de istorie literara in cultura romaneasca (1978), antologie realizata si prefatata de Paul Cornea; Scriitori romani, 1978, dar si Dictionarul scriitorilor romani, 1995-1998 (coordonatori M. Zaciu, M. Papahagi, A. Sasu); Literatura romana. Dictionar cronologic, 1979; Dictionarul literaturii romane de la origini pana la 1900, 1979; Mircea Popa si Valentin Tascu, Istoria presei literare romanesti din Transilvania de la inceputuri pana la 1918, 1980; 2003; Mircea Popa, Tectonica genurilor literare, 1980; Al. Piru, Istoria literaturii romane de la inceputuri pana azi, 1981; Mircea Scarlat, Istoria poeziei romanesti (I-IV, 1982-1990); N. Manolescu, Istoria critica a literaturii romane, I, 1990; I. Negoitescu, Istoria literaturii romane, 1991; L. Ulici, Literatura romana contemporana, 1995; D. Micu, Scurta istorie a literaturii romane, 1997; Elvira Sorohan, Introducere in istoria literaturii romane, 1998; Dictionar analitic de opere literare romanesti (coord. Ion Pop), I-IV, 1998-2002; Mihail Diaconescu, Istoria literaturii dacoromane, 1999; Ion Bogdan Lefter, Scriitori romani din anii ‘80-’90. Dictionar bio-bibliografic, 2001; Irina Petras, Panorama criticii literare romanesti. 1950-2000, 2001; Dictionar esential al scriitorilor romani (coord. M. Zaciu, M. Papahagi, A. Sasu), 2001; Marian Popa, Istoria literaturii romane de azi pe maine, 2001; Dictionar Echinox A-Z. Perspectiva analitica (coord. Horea Poenar), 2004; Dictionar general al literaturii romane, I-VII, 2004-2005 (coord. Eugen Simion); Romanul romanesc in interviuri si Dramaturgia romaneasca in interviuri (volume realizate de Aurel Sasu si Mariana Vartic); Dictionarul cronologic al romanului romanesc (Ion Istrate, Ioan Milea, Doina Modola, Augustin Pop, Mircea Popa, Aurel Sasu, Elena Stan, Valentin Tascu, Mariana Vartic), 2004; Alex. %u0218tefanescu, Istoria literaturii romane contemporane. 1941–2000, 2005; Ioan Holban, Istoria literaturii romane contemporane (I-III), 2006; Mircea Ghitulescu, Istoria literaturii dramatice romanesti, 2007; Cornel Ungureanu, Istoria secreta a literaturii romane, 2007; Nicolae Manolescu, Istoria critica a literaturii romane, 2008; 2020; Irina Petras, Literatura romana contemporana. O panorama, 2008; Radu Cernatescu, Literatura luciferica. O istorie oculta a literaturii romane, 2010; Cronologia vietii literare romanesti (coord. Eugen Simion), 10 vol., 2011-2015; Mihai Zamfir, Scurta istorie. Panorama alternativa a literaturii romane, 2012-2017; Ioan Holban, Literatura romana de azi, Poezia. Proza, 2013; Razvan Voncu, O istorie literara a vinului in Romania, 2013, si Poeti romani de azi, I, 2015; 2019; Ion Simut, Literaturile romane postbelice, 2017; Enciclopedia literaturii romane vechi, 2018; Ion Pop, Poezia romaneasca neomodernista, 2018; Dan Gradinaru, Calendarul literaturii romane pe 250 de ani, 2 vol., 2019; Mircea Anghelescu, O istorie descriptiva a literaturii romane, Epoca premoderna, 2019 s. a. m. d. Li se adauga mari monografii dedicate unor personalitati ale literaturii romane, unor curente literare etc. Un inventar rapid si incomplet, dar deja graitor.
Cred ca avem de-a face si cu o premiera – prezentarea (aproape) tuturor istoriilor literaturii romane intr-o singura carte! (Irina Petras)

* * *

Cuprins

In loc de argument
Nicolae Manolescu despre istorii literare romanesti
Adrian Lesenciuc, Sfarsitul istoriei literare?
Adrian Tudurachi, Ce ramane din istoria literaturii
                           „Revolutia poetica” in istoria lovinesciana a literaturii
Dan Gradinaru, Epoca manuscriselor (1780-1812)
Mircea Popa, Etape in descoperirea constiintei de sine a istoriei literare romanesti
Ilie Rad, „Lepturariul” lui Aron Pumnul – prima istorie a literaturii romane
Ion Simut, Istorii ale literaturii romane (Iustin Popfiu, G. Calinescu, Emil Boldan, Ion Rotaru, Dumitru Micu, Alex. %u0218tefanescu)
Saluc Horvat, Istoria lui Gheorghe Adamescu
Ion Buzasi, Un precursor al istoriilor didactice ale literaturii romane: Ioan Lazariciu
Ion Pop, Glose la o introducere de istorie literara: Sextil Puscariu
Al. Cistelecan, E. Lovinescu – conceptele de critica si istorie literara
Magda Wachter, Subistorii literare de gen feminin. G. Calinescu
Ion Vlad, Doi dascali ai Literelor clujene (Ion Breazu, Ioana Em. Petrescu)
Gheorghe Perian, O istorie evenimentiala a literaturii romane din Transilvania (Ion Breazu)
Ovidiu Pecican, Literatura romana postbelica. Critica de directie (1962-1989) (Monica Lovinescu, Nicolae Manolescu, Constantin Noica)
Nicolae Oprea, Primele Istorii ale literaturii romane dupa ’89 (Nicolae Manolescu, I. Negoitescu)
Stefan Borbely, O sinteza controversata (Marian Popa)
Marius Mihet, Sindromul Ianus si iluzia Zeus. Istoriile literaturii romane. Note si contranote (Alex. %u0218tefanescu, Nicolae Manolescu)
Elena Abrudan, Un scriitor al timpului nostru: Alex. %u0218tefanescu
Olimpiu Nusfelean, Alex. %u0218tefanescu sau Istoria literara ca provocare
Cornel Ungureanu, Lectia de istorie
Gabriel Cosoveanu, Pentru o istorie „dezvrajita” a literaturii romane (Cornel Ungureanu)
Andrei Moldovan, O istorie literara la raspantie: Cornel Ungureanu
Delia Muntean, Perspective istorice (Cornel Ungureanu, Ion Simut)
Razvan Voncu, Istorii literare (N. Manolescu, D. H. Mazilu, C. Ungureanu, Irina Petras, E. Negrici, M. Zamfir)
Irina Petras, Lege si ordine (Alex. %u0218tefanescu, N. Manolescu, Cornel Ungureanu, Eugen Negrici, Razvan Voncu)
Gabriela Gheorghisor, Istorii (N. Manolescu, Mihai Zamfir, Eugen Negrici)
Iulian Boldea, Istoria literara. Limite, paradoxuri, ierarhii (Nicolae Manolescu, Cornel Ungureanu, Mircea Popa)
Laszlo Alexandru, Istoria literaturii romane, de la origini pina la Nicolae Manolescu
Victor Cublesan, Citeva cuvinte risipite (Nicolae Manolescu)
Ioan Pop-Curseu, Mai multe istorii intr-una singura (Nicolae Manolescu)
Daniel Cristea-Enache, O istorie canonica (Nicolae Manolescu)
Constantin Cublesan, Dupa zece ani (Nicolae Manolescu: Istoria critica a literaturii romane)
Eugeniu Nistor, Spiritul critic manolescian si eseistica filosofica in cuprinsul Istoriei... sale
Constantina Raveca Buleu, Istorii literare (Radu Cernatescu, Ion Pop)
Iulian Baicus, Despre istoriile literaturii romane, ieri si azi



ISBN: 978-606-797-538-3

OPINIA CITITORILOR

Nu există opinii exprimate. Fii primul care comentează. scrie un review
Created in 0.2981 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.